Uniunea Scriitorilor din România (USR) este o organizație profesională de creatori literari, nonguvernamentală, nonprofit și apolitică, constituită în scopul de a apăra interesele de breaslă, economice, sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate. Este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români, înfiinţată în anul 1908. Uniunea Scriitorilor din România se compune din șase filiale organizate pe genuri literare în București, din alte treisprezece filiale în țară și din filiala Chișinău.

      Una dintre primele filiale ale USR a fost cea din Braşov, apărută la aceeaşi dată la care s-a înființat uniunea sub actuala ei denumire, 25  martie 1949. Braşovul este, de altfel, nu doar locul în care au apărut primele cărţi tipărite, în care a apărut prima şcoală românească, prima gramatică, prima publicaţie în limba română şi prima publicaţie culturală românească, ci şi locul în care prima asociaţie de creatori literari din România a luat fiinţă. Este vorba despre anul 1821, când prima organizație scriitoricească din România, Societatea Literară, s-a născut la Brașov la inițiativa boierilor munteni Nicolae Văcărescu, Grigore Bălăceanu, Constantin Câmpineanu, Ion Câmpineanu, Iordache Golescu și Dinicu Golescu și a brașovenilor Ioan Barac și Vasile Popp. Chiar dacă formele ulterioare în care uniunea de creaţie literară a fiinţat: Societatea Literară Română, Societatea Academică Română, Societatea Română de Literatură şi Artă sau Societatea Scriitorilor Români nu au avut filiale în ţară, ci doar reprezentanţi ai regiunilor româneşti, Braşovul va apărea pe harta asociaţiilor literare imediat ce acest lucru va deveni posibil, mai exact în 1949, când Societatea Scriitorilor Români a fuzionat cu Societatea Autorilor Dramatici şi cu Uniunea Scriitorilor Maghiari din România, pentru a da naştere actualei Uniuni a Scriitorilor din România. În această formă, în afara filialelor din București și Brașov, au mai luat naştere filiale la Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara și Târgu-Mureş.

      La Brașov, după desfiinţarea Asociaţiei Scriitorilor din Ţara Bârsei, pe nucleul căreia s-a clădit filiala locală a USR, viața literară a avut de suferit. Pierderi notorii au fost moartea poetului Aurel Marin în război, în Lunca Siretului, arestările care au urmat imediat venirii la putere a comuniştilor, printre care cele mai importante ale lui Emil Micu şi Petre Frânculescu, sau refuzul lui Ștefan Baciu de a se mai întoarce din Elveţia. Filiala, condusă de Ion Sassu-Ducșoara, includea în acei primi ani ai fiinţării ei scriitori precum Ion Potopin, Radu Teculescu, Ecaterina Pitiş, Ion Colan, Petru Homoceanul, Szemler Ferénc, Vasile Gionea, Alfred Meschendörfer, Georg Scherg. În jurul filialei (mai exact în jurul cenaclului condus de Sassu-Ducşoara) gravitau tinerii Ion Lupu, Ștefan Stătescu, Radu Cârneci, Alexandru Meltzer, Costel Ionescu, Darie Magheru, cărora li se alăturau sporadic cunoscuţii Miron Radu Paraschivescu, Nina Cassian și Ion Pas. Dintre aceștia din urmă, pe Nina Cassian o vom întâlni mai târziu ca membră a filialei. Ulterior, după excluderea din Partidul Comunist a lui Ion Sassu-Ducşoara şi înlăturarea lui din fruntea filialei şi apoi şi din filială, după moartea prematură a secretarului care i-a succedat, Radu Teculescu, și după demiterea lui D. Gherghinescu-Vania, în casa căruia se organizau saloane literare la care participau cei mai mai importanți scriittori români înlăturați din viața publică, printre care Lucian Blaga și Tudor Arghezi, la conducerea filialei a fost numit politic Petre Sălcudeanu, absolvent al Facultății de Critică și Literatură din Moscova. În mandatul acestuia au fost anii celei mai grei ai filialei. Au avut loc şi „epurări”, cea mai cunoscută fiind cea a poetului Darie Magheru, „pentru huliganism”. Din filială făceau parte, printre alții, Ion Lupu, D. Gherghinescu-Vania şi Domniţa Gherghinescu, Sipoş Bela, Hans Bergel, Vasile Copilu-Cheatră (după anii petrecuţi în lagărul de concentrare de la Capu Midia), Verona Brateş, Valeria Coliban, Werner Bossert, Nina Cassian. Filiala brașoveană a fost ameninţată cu desfiinţarea de Mihai Beniuc, preşedinte al Uniunii Scriitorilor și, ulterior, chiar desființată. Reînființarea s-a datorat intervenției pe cale politică a prozatorului Danieil Drăgan, care a devenit timp de un an secretarul interimar al filialei.

      După înlăturarea lui Mihai Beniuc de la conducerea Uniunii Scriitorilor din România,  în fruntea filialei brașovene a ajuns Radu Theodoru (numit politic Vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă și secretar al filialei, după ce ocupase o funcție similară la Timișoara). În acest mandat, dar și în special în cel al lui Dan Tărchilă, care fusese redactor-șef al revistei Astra și care a condus activitatea scriitoricească la Braşov timp de 21 de ani, filiala s-a întărit prin înregimentarea unor scriitori importanţi precum Daniel Drăgan, Anatol Ghermanschi, Eva Lendvay (fiica poetului Szemler Ferénc), Adrian Hamzea, George Boitor, Voicu Bugariu, Ion Topolog, Nicolae Stoie, Gheorghe Lupaşcu, Gheorghe Crăciun, Eduard Huidan. Mai mult, descentralizarea Uniunii Scriitorilor din România, proiect al lui Zaharia Stancu din cel de-al doilea său mandat de preşedinte al uniunii (începând cu 1968), a permis ca filiala să poarte numele de Asociaţia Scriitorilor din Braşov, având sediul, până în primii ani după revoluţie, în Casa Baiulescu, Bd. Eroilor nr.33.

      După căderea regimului comunist, preşedinte/secretar al asociației a fost ales dramaturgul Valeriu Sîrbu. Înre 1993 și 1994 a condus filiala prozatorul Ovidiu Moceanu. În 1994 s-a înființat Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO), condusă de Mircea Nedelciu şi Ion Bogdan Lefter, printre membrii căreia s-au numărat şi braşovenii Gheorghe Crăciun, Alexandru Muşina, Claudiu Mitan etc. În acelaşi an, 1994, în urma unei rupturi în cadrul filialei și a plecării în ASPRO a mulor scriitori tineri brașoveni, este ales preşedinte al filialei Ion Topolog. Sunt primiţi în filială scriitori cunoscuţi, cum ar fi Mircea Valer Stanciu, Alexandru Surdu, Aurel Ion Brumaru, Doru Munteanu, Ioan Vintilă Fintiş, Martin Culcea, Carmen Elisabeth Puchianu, Ioan Gliga, Ioan Pica, Adrian Lesenciuc), Mircea Brenciu, Ana Il etc.

      Din 2001 preşedinte al filialei a fost ales Doru Munteanu, iar din 2013 Adrian Lesenciuc.