Sabina Fati

Jurnalistă, scriitoare, analistă de politică externă. Studii universitare în domeniul științelor politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (1995). Doctor în istorie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2004) cu  teza Transilvania, o provincie în căutarea unui centru, publicată ulterior (2007) la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov (2025). A condus departamentul românesc al Radio Free Europe/Radio Liberty și a fost redactor‑șef adjunct la România liberă. În prezent redactor la Editura Humanitas și analist la Deutsche Welle. A publicat primul text literar în Tinerama (1993). A debutat în volum cu teza de doctorat, Transilvania, o provincie în căutarea unui centru: Centru și periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892-1918. A fost recompensată cu premiile Superscrieri, categoria non-ficțiune, pentru Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi (2023) și Cine râvnește la Gurile Dunării. O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România (2025), respectiv cu Premiul Romulus Rusan pentru cartea de literatură a memoriei (2025), tot pentru Cine râvnește la Gurile Dunării. Pentru aceeași carte i-a fost decernat și Premiul PEN România (2025).

Opera: eseistică, literatură de călătorie: Singură pe Drumul Mătăsii: 80 de zile, 15 000 km, 2500 de ani de istorie (Humanitas, 2015), Ocolul Mării Negre în 90 de zile: Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime‑time (Humanitas, 2016), Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia (Humanitas, 2022), Cine râvnește la Gurile Dunării? O călătorie pe timp de război în Delta extinsă: Transnistria, Ucraina, Basarabia, România (Humanitas, 2024); istorie: Transilvania, o provincie în căutarea unui centru: Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania, 1892–1918, 2007 (Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2007). Coautoare a volumului Cum a rămas România fără președinte ales: 7 răspunsuri posibile (Humanitas, 2025).

Referințe critice: Giordano Altarozzi, Florin Ardelean, Mirel Bănică, Daniel Cristea Enache, Cristian Pătrășconiu, Adrian G. Romila

„Sabina Fati se înscrie într-o paradigmă inedită de story travel: asumarea unui proiect personal de aventură, menit nu doar să genereze ulterior povești pline de adrenalină, ci și să devină instrument de investigație istorică recentă, precis decupată geo-politic. Jurnalist experimentat și istoric pasionat, autoarea are și curajul de-a explora de una singură zone riscante (litoralul Mării Negre, areale caucaziene și orientale), dar și abilitatea de a-și transforma fiecare „ieșire” în câte o carte palpitantă, care mixează abil argumentația de „caz” (zonele alese ca destinații sunt, fiecare în parte, câte o mostră de istorie îndepărtată, cețoasă, ambiguă), livrescul, narațiunea pură și descriptivul impresionist.” (Adrian G. Romila, în Dilema , 2025 )

„Pe de o parte, Sabina Fati ia în posesie, cel mai adesea la pas, o lume unde influența Rusiei este evidentă și unde umbra ei este teribilă. Pe de altă parte, Istoria Mare e descompusă în călătoria jurnalistei și scriitoarei în numeroase istorii mici, ale oamenilor, cei mai mulți dintre ei anonimi, și ale locurilor care nu semnalizează de regulă pe marile hărți ale geopoliticii la zi. Pendularea aceasta extraordinară între reperele Istoriei Mari și pliurile, fascinante, ale istoriei mici pe care o face Sabina Fati – și povestea acesteia – dă o perspectivă atât de complexă, unică de fapt, cu privire la ceea ce avem în această regiune. Între altele: istorie, memorie, conflict, tandrețe, suferință, reziliență, război, evadare, aspirația către libertate, fragilitate, precaritate, sărăcie, bovarism, Europă și Orient (acestea două, în mic).” (Cristian Pătrășconiu, Revista 22, nr.1635, 2026)