Adrian N. Pleșcău

N. 7 octombrie 1964 în Ardeoani, jud. Bacău. Romancier. A urmat clasele I-VIII, în Ardeoani, iar apoi, după absolvirea primilor 2 ani de liceu în Municipiul Moineşti, jud. Bacău, a urmat cursurile unei şcoli aeronautice la Braşov. A lucrat aproximativ 10 ani în aviaţie. Între timp, a terminat liceul, obţinând diploma de bacalaureat. În anul 1990 a urmat cursurile unei şcoli militare din Bucureşti, devenind angajat al Ministerului de Justiţie. A absolvit Şcoala Populară de Arte, secţia actorie, clasa profesorului Petre Sirin. Alţi câţiva ani a studiat muzica, învățând să cânte la diferite instrumente.  A debutat în 2000 cu romanul Am stat cu femeia față în față. A publicat la Editurile Orientul Latin și Pastel din Brașov. Membru al Uniunii Scriitorilor din Româniam, filiala Brașov, în 2008.

Opera: proză: Am stat cu femeia faţă în faţă (Orientul Latin, 2000); Batalion disciplinar (Orientul Latin, 2001); Copiii străzii se răzbună (Orientul Latin, 2002); Ucigaşul care plânge (Orientul Latin, 2003); Lecţie de viaţă (Orientul Latin, 2004); Operaţie pe suflet deschis (Pastel, 2005); Antidot pentru desfrâu (Pastel, 2009); Amalgam (Pastel, 2011); Jivine (Pastel, 2013); Un Fiu de Dumnezeu a murit pentru tine (Pastel, 2015); Oglinda sufletului tău (Pastel, 2017).

Referințe critice: A.I. Brumaru, Ion Itu, Victor Sterom, Ion Topolog Popescu

„E vorba așadar, precum în romanul aceste al lui Adrian Pleșcau, de o proză de glorificare a instinctului (vezi Denis de Rougemont), o proză, de fapt, proslăvire a vieții, viața neînsemnând oare și instinctul eliberat de spirit? Avem adică de a face în acest caz cu o mistică a vieții, una ce a dat însă naștere (ca să ne întoarcem la criticul francez evocat) unor frumoase opere literare.” (A.I. Brumaru)

„Scriitor de factură modernă, Adrian N. Pleșcău este în al șaptelea roman, Antidot pentru desfrâu, un introspectiv lucid, pentru care creația constituie o încercare de ordonare a haosului interior, de eliberare de sub tirania unor obsesii cognitive și ontologice. Adevărul este că libertatea prozatorului Adrian N. Plescau se revendică din estetica autenticității. […] Perspectiva interpretativă a lui Adrian N. Pleșcău e una de adâncime, de împingere a cunoașterii spre zonele misterioase și tainice ale adevărurilor fundamentale, sugerate prin intermediul conexiunilor metafori-simbolistice ale momentelor unui timp-răstimp asumat.” (Victor Sterom).