Camelia Crăciun
- uniuneascriitorilorbv
- 8 ian. 2024
- 3 min de citit
Actualizată în: 8 apr.

Nume sub care semnează Marioara Camelioa Crăciun. Comparatist, istoric literar și cultural, specializat în domeniul studiilor iudaice, traducător și dramaturg. Studii universitare de filologie (licență) la Universitatea Transilvania din Brașov (2000) și masterat la Universitatea din București (2001) și la Central European University din Budapesta (2003). Doctorat în Istorie (2009). Studii postdoctorate la Colegiul „Noua Europă” (2013) și Academia Română (2015), Chevening Visiting Scholar la Universitatea din Oxford (Foreign Commonwealth Office, 2006-2007). Cadru didactic universitar la Universitatea din București. Lector invitat și consultant științific în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat (2014-2016). Fondator și director al Centrului de Cercetare și Conservare a Culturii Idiș din cadrul Teatrului Evreiesc de Stat (2016-2018). Membru în echipe de cercetare internaționale la Collegium Budapest (Ungaria, 2007), Center for Advanced Studies, (Bulgaria, 2008) și Colegiul „Noua Europă” (România, 2010-2011). Începând din 2010, fundamentează studiul culturii idiș în România. Autor, coautor, (co)editor și coordonator a 14 cărți și a peste patruzeci de studii în reviste și volume colective din țară și străinătate. Membru al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, al European Association for Jewish Studies, al PEN România și al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, din 2020.
Opera: monografii: Traduceri în limba română din literatura clasică idiș (Muzeul Literaturii Române, 2015); 140 de ani de teatru idiș în România (Institutul Cultural Român, 2016); Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2018).
Volume coordonate: Noi perspective în istoria evreilor din România (în colab. cu Liviu Rotman și Gabriela Vasiliu; Hasefer, 2010); Istorie si memorie evreiască (în colab. cu Anca Ciuciu; Hasefer, 2011); Lumea evreiască reflectată în literatura română. Reflections of Jewish Culture in Romanian Literature (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2014). Ediții critice: Eugen Relgis, Eseuri despre iudaism (în colab. cu Leon Volovici; Hasefer, 2011). A coordonat, îngrijit și prefațat colecția Biblioteca de Literatură Idiș (7 volume) a Editurii Hasefer: De la Dibuk la Lozul cel mare. Antologie de teatru idiș (2016); Șalom Alehem, Marienbad (2017); Ițic Manger, Cartea raiului ((în colab. cu Claudia Bosoi; 2018); Șalom Alehem, Stele rătăcitoare (în colab. cu Raluca Andrei; 2018); Isaac Bashevis Singer, Un tânăr în căutarea dragostei (2019); Isaac Bashevis Singer, Un băieţel în căutarea lui Dumnezeu: o lumină personală asupra misticii (2019); I. L. Peretz, Opere alese (2020). Traduceri: Lewis Coser, Oameni ai ideilor: perspectiva unui sociolog, (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2012).
Referințe critice: Victor Cobuz, Iulia Deaconu, Alexandru Gabor, Mihaela Gligor, Dana Ionescu, Adrian Lesenciuc, Irina Matei, Răzvan Voncu.
„Nevoia de a aborda sistematic prezența autorilor evrei în cultura română este resimțită din plin de Camelia Crăciun, una dintre cele mai active cercetătoare a istoriei intelectualității evreiești din România. Volumele și lucrările de specialitate semnate de Camelia Crăciun pot fi considerate o încercare de a recupera și de a demonstra importanța moștenirii culturale a scriitorilor evrei de limbă română. În această direcție,Scriitori evrei de limbă română: de la rebeli marginali la critici canonici (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“ Iași, 2019) este piesa principală a proiectului vast de revalorificare a uneia dintre dimensiunile esențiale ale culturii din România ultimului secol și jumătate.” (Victor Cobuz, Observator cultural)
„Constituirea „literaturii evreiești de limba română” a reprezentat în cele din urmă reflectarea culturală tardivă a unor realități sociale mult timp neglijate de o cultură conservatoare și a constat dintr-o epocă secundară, în oglindă, a unei dezbateri intelectuale de nivel național, care căuta esența „identității românești”; preluând acest model, discursul „literaturii evreiești de limba română” aborda o traiectorie proprie , de construire a unei „culturi a minorităților” în limba română (p.265) în ansamblul coerent și armonic al unei literaturi care necesită încă să recupereze scriitori și lucrări importante, dar și povestea lor culturală din perioada interbelică. Prin opera sa, unitară și concentrată, Camelia Crăciun contribuie din plin la includerea literaturii evreiești de limba română în anasamblul organic al literaturii române.” (Adrian Lesenciuc, Tribuna).
Comments