Cezar Boghici

Numele sub care semnează Dumitru Cezar Boghici, n.15 martie 1977, Brașov. Fiul Aureliei (n. Mărginean) și al lui Dumitru Boghici. Critic și istoric literar. Absolvent al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna”, Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu (1999). Doctor în filologie, cu lucrarea Sacrul în imaginarul poetic românesc din secolul al XX-lea, Univ. „Lucian Blaga”, Sibiu (2010). Profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. Membru al Uniunii SCriitorilor din România, filiala Brașov, din 2014. Debut în critica literară cu unele consideraţii asupra imaginarului arghezian, publicate în „Monitorul de Braşov” (2001). În 2002, debutează într-un volum colectiv, Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească (coord. Florin Şindrilaru). Sacrul şi imaginarul poetic românesc din secolul al XX-lea (2010) este primul volum al autorului. Colaborează cu articole și studii în Astra, Mișcarea literară, Tribuna, Apostrof, Familia, Vatra etc.  I s-au acordat premii pentru eseu din partea revistelor „Astra” (2007) și „Tribuna” (2011). Premiul „Mira” al Societăţii Ziariştilor şi Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu” pentru Arhipelag. Pagini de critică și comparatistică literară.

Opera: critică și istorie literară: Sacrul și imaginarul poetic românesc din secolul al XX-lea (Psihomedia, 2010; reed. Creator, 2024); Turnul Babel. Pagini de critică și istorie literară (Alma Soft, 2012); Arhipelag. Pagini de critică și comparatistică literară (Creator, 2023).

Autor a numeroase lucrări didactice, dintre care amintim: Dicţionar de personaje literare din proza şi dramaturgia românească, vol. 1-2 (coord. Florin Şindrilaru; Paralela 45, 2002, reed. 2003); Limba şi literatura română pentru bacalaureat şi admitere, vol. 1-2 (coord. Nicolae Manolescu, Gheorghe Crăciun et al.; Paralela 45, 2006); Poezia românească. Antologie de texte comentate şi aprecieri critice (coord. Cezar Boghici; Paralela 45, 2006); O istorie a prozei şi dramaturgiei româneşti. Perspectiva personajului literar, vol. 1-2 (coord. Florin Şindrilaru; Casa Cărții de Știință, 2011) etc.

Referințe critice: Aurora Comșa, Adrian Lesenciuc, Mircea Moț, Cristian Muntean,  Constantin Necula, Virgil Nemoianu, Nicolae Stoie, Radu Vancu, Elena Vieru. Referințe în dicționare, istorii literare: Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Dicţionarul poeţilor români de azi (Porțile orientului, 2011); Adrian Lesenciuc, Critica de direcție, vol. III. Inelul. Deschideri vectoriale (Junimea, 2024)

,,Eu unul am exprimat de mai multe ori părerea ca o adevărată și vrednică de crezare istorie a literaturii romane va fi numai cea care ia în considerație dimensiunea religioasă, subtextul religios al discursului literar romanesc (de altfel argumentul e valabil la toate literaturile lumii, dacă ne gândim mai bine). Cartea tânărului Boghici (stea in ascensiune și strălucit gânditor literar) face pași mari în direcția sperată de mine. [...]. Înscrie pe V. Horia si pe Stamatu în matca literară română, disecă atent și cu rezultate deosebit de originale literatura din a doua jumătate a secolului 20, nu se sfiește să vorbească de Gyr sau de Crainic, apoi mai cu seama „re-valorizează” autori cu merite certe, dar trecuți cu vederea, cum ar fi Zorica Lațcu, Paul Sân-Petru, sau întrucâtva marginalizații Radu Selejan, Vasile Militaru sau Dan Damaschin. [...]. Faptul ca opera lui Boghici a trecut puțin observată și comentată este o adevarată vinovăție a lumii intelectuale actuale de la Dunărea de Jos.” (Virgil Nemoianu)

„Din fumul vremilor trecute și din intuirea celor viitoare, Cezar Boghici distinge bucuriile volute ale arcului literar care tine bolta de cleștar a limbii române: versul religios, versul credincios exprimării lui Dumnezeu. Fără fixisme dogmatice ori estetisme ieftine, fără pietisme preconcepute și fără aroganțe critice, autorul descoperă, transparent, coerent si bucuros, virtutea cuvântului romanesc de preamărire a lui Dumnezeu, de limpede teologhisire in dorul lui Dumnezeu, a poetului român. Cartea deschide un izvor insuficient cercetat. Des citat și rar, din ce in ce mai rar, citit si antologat de critica literara moderna. Poezia religioasă, universul care leagă pământul de cer, lacrima de bucurie și bucuria de Înviere. Iar Cezar Boghici nu se rușinează de emoția descoperitorului, ca teolog, al filonului literar al gândirii religioase și, ca filolog, al arhitecturii doxologice a limbii poetice romane. Poate că totuși îngerii ne înțeleg chemarea și din exercițiul poeziei romanești, parte integrantă a imnografiei cerești, universale.” (pr. Constantin Necula).