Gabriela Gîrmacea

N. 22 aprilie 1966, Oneşti, judeţul Bacău. Critic şi istoric literar, traducător. A fost membră a Cenaclului „Zburătorul” din Oneşti, condus de poetul Gheorghe Izbăşescu. A absolvit Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie (1989). Doctor în Filologie din 2009, la aceeași universitate. A predat Limba română la Colegiul Naţional „Grigore Moisil”, din Oneşti. Colaborează la revistele Ateneu, Plumb, Libris ș.a. A organizat patru ediţii ale Festivalului „Primăvara poeţilor”, la Oneşti, şi 13 ediţii ale Zilelor Moisil, tot la Oneşti. Coordonează seria de jocuri „Civilizaţii”, de la Didactica Publishing House (DPH), din care au apărut: „Incaşii”, „Aztecii”, „Mayaşii”, „Dacii”, „Grecii”, „Romanii”. Este membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Braşov, din 2020. A debutat în revista Experiențe culturale în 2006. Debut publicistic în 2011, Conversații cu Nora Iuga (Tracus Arte, 2011). Premii literare: Premiul special al revistei Ateneu pentru lucrarea Primul Război Mondial între realitate şi ficţiune (2018); Diplomă de excelenţă în cadrul Premiilor anuale pentru literatură, artă şi cultură AVANGARDA XXII din partea Uniunii Scriitorilor – Filiala Bacău şi a Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov” pentru aceeași lucrare; numeroase diplome și premii pentru activitatea didactică.

Opera: interviuri: Conversații cu Nora Iuga (Tracus Arte, 2011); critică și istorie literară: Literatura lui Mihail Sebastian (CD Press, 2012); Case memoriale din județul Bacău (Magic Print, 2016, reed.); Primul Război Mondial între realitate și ficțiune (Didactica Publishing House, 2018); Mihai Eminescu. Viața și opera (Didactica Publishing House, 2022); Ion Luca Caragiale (Didactica Publishing House, 2022); Ciprian Porumbescu. Viața și creația (Didactica Publishing House, 2023, reed. 2024); Ion Creangă. Viața și opera (Didactica Publishing House, 2023); Petre Ispirescu. Viața și opera (Didactica Publishing House, 2024); Vasile Alecsandri. Viața și opera (Didactica Publishing House, 2024); Regina Maria. Viața și opera (Didactica Publishing House, 2024). Traduceri din spaniolă: Pasqual Mas, Strategie pentru un oraș al umbrelor (în colaborare cu Antonia Gîrmacea, Magic Print, 2012); Gustavo Adolfo Béquer, Scrisori literare către o doamnă (Magic Print, 2017); Horacio Quiroga, Povești (Magic Print, 2017); César Vallejo, Paco Yunque (Kult, 2018); Julia de Asensi, Santiago Arabal. Povestea unui copil sărman (Magic Print, 2022). Coordonatoarea al lucrării colective Unirea – măreţia unui timp: Dicţionar de personalităţi şi instituţii, Prefaţă de Ioan-Aurel Pop (Kult, 2018) și a numeroase antologii, printre care și Cărțile copilăriei noastre (Magic Print, 2024).

Referințe critice: Luminița Cornea, Constantin Cubleșan, George Damian, Nora Iuga, Adrian Jicu, Adrian Lesenciuc, Marius Manta, Carmen Mihalache, Nicoleta MIklea, Alfredo Perez Alencart, Elena Ruxandra Petre, Violeta Savu, Alina Tiboacă, Luminița Voina Răuț, Mihai Zamfir.

„Cartea aduce în fața noastră zona umilă, zilnică, în aparență total lipsită de eroism, a realităților frontului, varianta imediată a unor fapte devenite după aceea istorie. Instantaneele surprind cotidianul tranșeelor, al spitalelor de campanie, al caselor peste care a trecut tăvălugul artileriei, al bucătăriilor improvizate, al prânzului pe genunchi etc., pe care marile sinteze le lasă deoparte. Obiectele care făceau cotidianul frontului românesc apar în aceste fotografii în extrema lor modestie. Înțelegem acum de ce, în primele pagini ale cărții, descriind pre-ziua intrării noastre în luptă, autoarea amintește că o mare parte a intelectualilor și a opiniei publice se declarase împotrivă: nivelul de pregătire materială al armatei era lamentabil. Originalitatea ultimă a acestei cărți o reprezintă reproducerea exactă, în facsimil, a documentelor legate de război: ordine de luptă zdrențuite, biete scrisori și cărți poștale către familiile rămase acasă, articole de ziar care conțin reportaje sau comentarii, decorații etc. Cartea se transformă într-un imprevizibil și emoționant catalog al documentelor de epocă găsite și reproduse.” (Mihai Zamfir, România literară, nr. 8/2023)

„Pentru a scrie într-o formulă foarte concentrată despre viața și opera lui Petre Ispirescu, foarte apreciat de iluștri contemporani, printre care Vasile Alecsandri, în primul rând, Gabriela Gîrmacea a parcurs multe documente de arhivă, scoțând la iveală informații dintre cele mai prețioase despre om, despre scrierile sale și despre context, epocă, personalități marcante. Se oprește asupra biografiei lui Ispirescu, furnizând datele esențiale (anii de școală, viața de familie), și cum acesta a fost tipograf, autoarea concepe un capitol substanțial, „Tiparul în vremea lui Petre Ispirescu”, în care prezintă cele mai cunoscute tipografii din acea vreme și descrie și meseriile care se practicau aici. Excelentă idee!” (Carmen Mihalache, deșteptarea.ro).