Iulian Cătălui

N.28 iulie 1962, Făgăraş. Fiu al Vioricăi, născută Tudoran şi al lui Ion Cătălui. Critic și istoric literar, eseist, publicist şi jurnalist cultural. Absolvent al Masteratului „Limba şi literatura română – Identitate în multiculturalitate” al Facultăţii de Litere a Universităţii „Transilvania” din Braşov. Licenţiat în Ştiinţe Juridice al Facultăţii de Drept „Simion Bărnuţiu” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. A absolvit cursurile Şcolii „BBC” de Jurnalism Radio şi TV de la Bucureşti. Membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Brașov, din 2017 și membru în Consiliul Director al Filialei din 2023. Membru fondator al Association of Community Colleges (ACC), cu sediul în Danemarca și membru al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). Fost profesor și jurnalist, redactor de ştiri şi realizator de emisiuni culturale la Radio Braşov, actualmente bibliograf la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” din Braşov, redactor în cadrul revistelor literare Astra, Libris și Epithet, colaborator permanent al revistelor Tribuna, Luceafărul de Dimineață,Vatra Veche ș.a. Debut absolut în 1988, cu studii, proză și cronici literare şi cinematografice în revista de cultură Orizonturi Româneşti din Oslo. Redebutează în 1993 la Radio Braşov cu cronici, recenzii și eseuri literare. De atunci, a publicat în numeroase reviste literare și culturale naționale, locale și de peste hotare aprox. 900 de cronici, recenzii, eseuri, studii literare, jurnale de călătorie, proză etc. Debut editorial absolut cu volumul de critică de artă şi istorie Biserici fortificate din judeţul Braşov. O sinteză şi un dicţionar (Editura Orator, 2005), nominalizat la Premiile .ANBPR. Alte premii: Premiul Societăţii Ziariştilor şi Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu” din Braşov în 2015 pentru Mari controverse literare; Premiul „Mira” al Societăţii Ziariştilor şi Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu” pentru Dinamica şi degradarea limbii române; Premiul Fundației culturale “Memoria” în 2021pentru cea mai bună lucrare științifică în 2021 pentru Vertebre românești; Premiul Mihail Diaconescu pentru Istorie și Critică literară, oferit de revista Banchetul din Petroșani în 2023.

Opera: critică de artă: Biserici fortificate din judeţul Braşov. O sinteză şi un dicţionar (Orator, 2005); critică, teorie și istorie literară: Avangarda literară românească și visul (Editura Universității Transilvania, 2012); Mari controverse literare (Aldus, 2014); Literatură și revoluție. Revoluția din Decembrie 1989 în romanul românesc (IRRD, 2016); Tratat despre pseudodicţionare (KronArt, 2018); Miracolul realismului magic și universal. Perspective literare și filosofice (Eikon, 2024); eseuri: Vertebre românești. Mărturii ale rezistenţei anticomuniste (în colaborare cu Apollon Cristodulo şi Vlad Mitric-Ciupe, Eikon, 2020); Dinamica şi degradarea limbii române. Eseostudii şi cronici literare (Casa Cărţii de Știință, 2020); , interviuri: Literatura ca povară: Interviuri cu scriitori români și străini (Junimea, 2022). Prezent în numeroase volume colective.

Referințe critice: Mihaela Albu, Cătălin Badea-Gheracostea, Andrei Bodiu, Virgil Borcan, A.I. Brumaru, Iulian Chivu, Sanda Cordoș, Sorin Lavric, Adrian Lesenciuc, Ovidiu Moceanu, Gernot Nussbächer, Florin Şindrilaru, Ion Topolog, Adrian Țion, Dumitru Velea. Referințe în dicționare, istorii literare: A.I. Brumaru, Apologii şi navigaţii, Bucureşti, Editura Eikon, 2019; Florin Șindrilaru, Chiriaşii secundei. Batalionul disciplinat, Braşov, Libris Editorial, 2019; Adrian Lesenciuc, Critica de direcție, vol. 3, Inelul. Deschideri vectoriale, Iași, Editura Junimea, 2024.

„Cartea lui Iulian Cătălui, Avangarda literară românească și visul este o amplă și documentată cercetare a unui aspect foarte important din activitatea avangardei literare românești – preocuparea pentru fenomenul oniric. Reprezentând la bază o lucrare de disertație de masterat, cartea de față constituie o abordare cu totul interesantă a problematicii visului în preocuparea avngardei literare românești, temă cercetată parțial în studiile critice anterioare (...) Iulian Cătălui fructifică toate sursele bibliografice semnificative, integrându-le corect din punct de vedere științific unui discurs critic elevat, de foarte bună factură. Lucrarea Avangarda literară românească și visul se distinge prin nivelul științific, documentarea amplă, seriozitatea cu care Iulian Cătălui și-a conceput și realizat cercetarea”. (Ovidiu Moceanu, Mișcarea literară, nr.4 (60)/2016)

„Iulian Cătălui este un autor neconvențional care propune o a doua carte [Mari controverse literare] realizată cu acribia cercetătorului profund ancorat în literatura primei jumătăți a secolului trecut, în special în literatura de avangardă, care reușește să dea cercetării sale o formă ispititoare. (…) Avem în dezbatere, prin urmare, o lucrare consistentă, riguros configurată, (…) – o lucrare multiperspectivală și multidisciplinară, fundamentată solid din perspectivă politologică și sociologică, fundamentând la rândul său un construct cultural/ literar aparte.  Ironia din eseostudiile lui Iulian Cătălui este amară. Adâncimea ei, eroziunea subiectivă a unor constructe culturale angajante, ideologiza(n)te, îndeamnă lectorul la cumpătare, la dialog și mai ales la revizuirea propriilor lecturi. Jocul periculos cu accentele este dus cu măiestrie la final. (...). Iulian Cătălui are talentul de a submina excesele marginale” (Adrian Lesenciuc, Mișcarea literară, nr.2 (54)/2015)