Luminiţa Cornea

Numele sub care semnează Florica-Luminiţa Cornea, n. Graure, 29 august 1949, Giurgiu. Istoric şi critic literar, prozator. Din anul 1955 familia sa s-a stabilit în Ardeal, tatăl său, preotul Ioan Graure fiind deţinut politic în perioada 1950-1954. A terminat Facultatea de Limba şi Literatura Română la Universitatea Bucureşti, cu o lucrare de licenţă coordonată de prof.univ. dr. Dimitrie Macrea (1974). Doctor în filologie, la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (2006). Din 1975 este profesor în Sf. Gheorghe şi muzeograf la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, contribuind la înfiinţarea Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din Araci, Covasna (1998). A debutat în anul 1975 în Biserica ortodoxă română, cu studiul Manuscriptul de la Ieud (Maramureş) – importanţa lui filologică şi bisericească. A publicat numeroase studii, recenzii şi articole. În volum, debutează în 1998 cu lucrarea Scriitori – case şi muzee memoriale (realizată în coautorat), la Editura Diacon Coresi din Bucureşti. Fondator şi coordonator al revistei cultural-artistice Ecou, apărută, la Sf. Gheorghe, în perioada 1996-2005, publicaţie menţionată în Dicţionarul presei literare româneşti de Ion Hangiu (2004). Din decembrie 2013, redactor-şef al revistei semestriale de literatură Caietele de la Araci. Premii şi distincţii: titlul de Profesor evidenţiat (1986); Premiul pentru libertatea culturii (1992), Ordinul Meritul pentru Învăţământ în gradul de Ofiţer (2004), Diploma de excelenţă „Gheorghe Lazăr”(2008), Medalia și diploma „Crucea Munților” (2014) a Episcopiei Covasnei și Harghitei,Premiul literar „Octavian Goga” oferit de ASTRA, Sibiu (2015).

Opera: istorie şi critică literară: Scriitori – case şi muzee memoriale (coautor, Coresi, 1998); Atlasul literaturii române (coautor, Cartographia, 2003); Locuţiuni verbale în romanul istoric sadovenian – o abordare gramaticală, stilistică şi poetică (Casa Cărții de Știință, 2008); Teculeştii din neam în neam (coautor, Angvstia, 2008); Pe cărarea Raiului. Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Covasnei şi Harghitei (Casa Cărții de Știință, 2010, reed. 2014); Întru lumina munţilor– fragmente de spiritualitate românească (Nico, 2013); Scriitori. Case memoriale (I), (Nico, 2014); Studii şi articole literare (Pastel, 2014); Un pelerinaj în Ţara Sfântă (Eikon, 2015); Asociaţiunea Astra întru iubire de suflet românesc (Ed. Asociațiunii Astra, 2015); Romulus Cioflec – o viaţă în imagini (Centrul Cultural Județean Covasna, 2016); Scriitori. Case memoriale (II) (Nico, 2017); Făclii arzând. File de istorie literară (Eikon, 2019); Virgil Cioflec. Contribuţii biobibliografice (Sud, 2021); Zece ani cu ASTRA ieşeană (Timpul, 2021); Preotul Ioan Graure. O viaţă sub sabie (Sud, 2023); interviuri: Înviatul din Nazaret. Convorbiri duhovniceşti cu ÎPS Ioan al Banatului (Sophia, 2017); Pe cărarea Raiului. Convorbiri duhovniceşti cu ÎPS Ioan al Munților (Sophia, 2017); Pe cărarea Crucii. Convorbiri duhovniceşti cu ÎPS Ioan al Banatului (Agnos, 2019); Crede. Dumnezeu se ţine de cuvânt, Convorbiri duhovniceşti cu Înaltpreasfinţitul Ioan, Mitropolitul Banatului (Agnos, 2024); Ediţii îngrijite: Poezii populare culese de Dimitrie Cioflec (Filiala Covasna a Societății de Științe Filologice, 1994); Romulus Cioflec, Moarte cu bocluc (Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, 1998); Ideea de Eminescu (Filiala Covasna a Societății de Științe Filologice, 2000); Justinian Teculescu, Pentru neam şi pentru lege – cuvântări şi predici (Angvstia, 2006); Romulus Cioflec – un ardelean pe drumurile lumii (Arcuș, 2007); Preot Ioan Graure, Cinstirea părinţilor – culegere de predici şi articole (Eurocarpatia, 2008); Romulus Cioflec, Cupa Domeniilor (Angvstia, 2012); Romulus Cioflec, Răspântia (Muzeul Carpaților Răsăriteni, 2016); Romulus Cioflec, De la Dunăre – în jurul Peninsulei Balcanice – prin Italia, la Dunăre (Muzeul Carpaților Răsăriteni, 2017); Romulus Cioflec, Pe urmele Basarabiei (Știința, 2019); Romulus Cioflec, Însemnări de călătorie de prin reviste adunate (Centrul de Cultură al Județuli Covasna, 2020); Neculae Samoilă, Caiet din armată (Vatra Veche, 2022); Cornel Dimovici, Iluzia reîntoarcerii (ARTprinter, 2022); Romulus Cioflec, Sub soarele polar (Eikon, 2024).

Referinţe critice: Nicolae Băciuț, Ion Buzaşi, Iulian Cătălui, Iulian Chivu, Cornel Cotuţiu, Marian Drăghici, Victor Durnea, Adrian Lesenciuc, Malea Stroe, Ion Pop, Mircea Popa, Nicolae Scurtu, Ion Popescu Topolog. Referințe în dicționare, istorii literare: Silvia Pop (coord.), Dicționarul culturii și civilizației populare (Astra, 2011); Ana Hinescu, Arcadie Hinescu, Oameni de ieri și de azi ai Blajului (Napoca Star, 2012); Adrian Lesenciuc, Critica de direcţie, volumul III, Inelul. Deschideri vectoriale (Junimea, 2024)..

„Virgil Cioflec e o figură aproape uitată astăzi, dar despre care merită să vorbim şi să-l aducem în actualitate. Gestul de a-i fi consacrat o primă reconstituire biografică aparţine Luminiţei Cornea, care a dat la iveală în 2021, la Editura Sud, cartea Virgil Cioflec. Contribuţii biobibliografice, încercând o situare a lui în epocă şi considerându-l „un mare nedreptăţit”. O simplă enumerare a titlurilor de capitole ne familiarizează cu intenţia autoarei de a-l face cunoscut în rândurile unui public larg...” (Mircea Popa, Poveşti despre Cluj, Editura Şcoala Ardeleană, 2024)

„... o carte documentată, vie, despre o viaţă frământată circumscrisă unei destin deloc comun; de citit, cartea, se-nţelege, ca o proză palpitantă, plină de încântătoarea, nostalgica poezie a unei lumi ce – de mult – nu mai e decât în memoria hârtiei, fie şi fotografice.” (Marian Drăghici, Viața Românească, nr. 9/2016).