Mircea Brenciu

Numele sub care semnează Mircea Aurel Brenciu-Freund, n. 3 iulie 1953, Brașov. Eseist, poet, prozator. Este nepotul poetului și luptătorului anticomunist Ioan Toma Brenciu, fost director al publicațiilor interbelice Alarma și Voința Poporului. Provine dintr-o importantă familie brașoveană, strănepot al lui Johann Czerny, fondator al Filarmonicii brașovene. Susține că în curtea casei sale s-a scris imnul național Deșteaptă-te române. Studii economice și jurnalistice. Jurnalist. Funcții importante în mass media brașovene și naționale: director economic și redactor la Astra, redactor-șef la Mesager, Matinal, Bună ziua, Brașov ș.a. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov și președinte al Societății Ziariștilor și Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu”. Membru al Clubului Român de Presă. Membru fondator al Societății Ziariștilor din România și al Asociației Ziariștilor din România. Inițiator și organizator de evenimente literare. A inițiat și susține Premiul Mira pentru eseu și critică literară, acordat anual în cadrul festivității de decernare a premiilor Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Debut editorial cu volumul de versuri Cartea albă a securității poetului (Editura Astra, 1995). Premii literare: Premiul național de popularitate în jurnalistică „Ion Rațiu” 1991; Premiul de debut „Darie Magheru” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, 1996 pentru volumul Cartea albă a securității poetului; Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul eseu Martirul, dedicat eroului anticomunist Liviu Corneliu Babeș ; Premiul III la Concursul organizat de Guvernul României pentru cea mai veridică relatare a experienței  trăite la Revoluție (2022).

Opera: poezie: Cartea albă a securității poetului (Astra, 1995); Pe strada mea din Șchei (KronArt, 2009); Poezii. Poeme de sertar și altele (KronArt, 2017); Impertinențe (Libris, 2019); Stupizi da’ mândri. 33 de poeme specioase (SZOCP, 2024); proză: Cu masca pe figură. O feerie scatologică (Aldus, 1999, reed. SZOCP, 2020); eseuri: Eu Ro-Mânia (Astra, 1996); Martirul (Capo-Lavoro, 2005; reed. Institutul Revoluției Române, 2008, 2016; SZOCP, 2023); Revoluția luminii (SZOCP, 2005); La început de mileniu (SZOCP, 2008); Cărțile lui Aldus (Aldus, 2016); Singur în fața istoriei (SZOCP, 2019); Exordii și bruioane (SZOCP, 2021); interviuri: Dialoguri cardinale (KronArt, 2013); alte lucrări: Un fenomen al secolului XX – Constantin Mudava (Brașov, 1990). A coordonat antologia Operație pe cord deschis, antologia textelor premiate la Concursul Național de Literatură „Nihil sine Deo”, ed.I (Astra, 1998). A îngrijit ediția necenzurată a lucrării lui Dumitru Murărașu, Naționalismul lui Eminescu (Etios și SZOCP, 2010).

Referințe critice: A.I. Brumaru, Adrian Bucurescu, Iulian Cătălui, Mircea Doreanu, Ion Groșan, Doru Munteanu, Titu Popescu, Nicolae Prelipceanu, M.N. Rusu, Nicolae Stoie, Octavian Soviany, Alexandru Surdu, Florin Șindrilaru, Al Țion.

„Premisa mai adâncă a cărții vizează un specific autohton schizofren: indolența, corupția de tip fanariot și teama pedepsei creștine, inhibantă; intre scatologic si escatologic, deci, ceea ce poate explica permanentul eșec de pe Malurile Dâmboviței (...) Cu masca pe figura este cea mai senzoriala contestație a comunismului romanesc! ” (Titu Popescu)

„Cu masca pe figură este de salutat ca una dintre acele cărți care trebuiau neapărat scrise și, extraordinar, iată ca s-a scris. Pentru mai dreapta cinstire a lui Darie Magheru, a lui George Boitor și a altora pe care noi i-am cunoscut în toata splendoarea lor, i-am iubit si i-am respectat, neîndoielnic meritau un roman” (Octavian Soviany)