Search Results

N. 5 iunie 1971 , Ploiești. Prozatoare, eseistă, critic literar. Fiica Silviei și a lui Petre Ghițeanu. Absolventă a Facultății de Litere specializarea franceză-română, a Universități din București (1994). Doctor în literatura franceză la Universitatea din Bretagne-Sud (2009). Cadru didactic (conferențiar universitar) la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov (2025). C ronicar de carte din 2006 pentru Revista 22. A debutat cu proză scurtă în revista Contrapunct (1991). Debut editorial cu volumul Sylvie Germain .  La Grâce et la Chute. Une lecture multiple : thématique, mythocritique et narratologique (Ed. Institutul European, Iași, 2010).   Opera: în limba franceză: Sylvie Germain. La Grâce et la Chute  (Institutul European Iaşi, 2010), Nancy Huston et Nina Bouraoui. Question d’identité  (Presa Universitarã Clujeanã, 2013), Marguerite Duras ou le goût du vertige  (Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2016); în limba română:  Ora de citit (Alfa, 2011), A doua orã de citit  (Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2015), A treia or ă  de citit  (Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2021), Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana  (Humanitas, 2021), Înainte de Apocalips ă (Humanitas, 2023), A patra or ă  de citit  (Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca, 2026). Coautoare a vol. Scriitorul, cenzura şi Securitatea. Bujor Nedelcovici şi invitaţii s ă i (All, 2009) şi a vol.  Literatura la feminin. O antologie.  Coord. Adina Diniţoiu şi Anastasia Staicu (Seneca, 2021).   Referințe critice:   Carmen Ardelean, Adriana Bittel, Dan-Liviu Boeriu, Radu Ciobanu, Dan Gulea, Octavian Guţu, Dan C. Mihăilescu, Marius Miheţ, Mircea Moţ, Alexandru Oraviţan, Cristian Pătrăşconiu, Dana Pîrvu, Vasile Spiridon, Tudorel Urian, Răzvan Voncu         „ Marele merit al Serenelei Ghiţeanu, dincolo de arta conversaţiei [Cartea cu delfini. Convorbiri cu Ana Blandiana] , subtilitatea bine provocatoare şi acribia document ă rii, este mutarea accentului de pe orizontala biografic ă  pe verticala bibliografiei (…) Serenela Ghiţeanu are meritul de a fi metamorfozat un prilej de reverii înseninând resemnarea în turnir cavaleresc de nobila cinstire a blazoanelor libert ă ţii dintotdeauna ” ( Dan C. Mihãilescu, Orizont , 2021 )   „ Marele merit al Serenelei Ghiţeanu este forţa prin care reuşeşte s ă configureze o serie de tipologii pe veci str ă mutate din tiparul ontologic ce le-a fost dat de c ă tre condiţion ă rile timpului şi spaţiului în care s-au nimerit sã fiinţeze. Mutaţiile care au loc la nivelul percepţiei sinelui şi timpului sunt decisive în asigurarea tr ă iniciei prozelor din Înainte de Apocalipsă ” ( Alexandru Oraviţan, Orizont , 2023 )

Nume sub care semnează Gheorghe Bogdan, n. 26 octombrie 1950, Vălenii de Munte. Fiul Elisebatei și al lui Gheorghe Bogdan. Poet. Începe să scrie din clasa a IX-a la Liceul Al. I. Cuza din Ploieşti. A absolvit Facultatea Industria Lemnului, Universitatea „Transilvania” din Braşov. A lucrat ca inginer la Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului din Iaşi. Frecventează, începând din 1976 Cenaclul Junimea. Participă la mişcarea publică din decembrie 1989 de înlăturare a regimului comunist, pe 14 decembrie fiind prezent în Piaţa Unirii din Iaşi, locul unde revolta anticeauşistă a fost înăbuşită de regimul dictatorial. În 1992 se mută la Bucureşti şi devine ziarist la Dimineaţa, ulterior consilier la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. A debutat în 1978. A publicat poezie în revistele Luceafărul de dimineaţă, Amfiteatru, Cronica, Argeş, Antares ș.a. Debutul în volum s-a produs în 2013 cu volumul Tărâmul cu dimineți putrede, apărut la Editura Eminescu. În 2014 i se acordă Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Braşov, pentru același volum. În 2015 primeşte Premiul pentru Poezie al Revistei literare Luceafărul de dimineaţă. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, din 2016 și membru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, legitimația nr. 4991, din același an. Opera: poezie: Tărâmul cu dimineți putrede (Eminescu, 2013); 1, Casa Revoltei (Tracus Arte, 2014); Dincolo de Calea Victoriei (Tracus Arte, 2015). Referințe critice: Liviu Antonesei, Constanța Buzea, Marian Drăghici, Ioan Groșan, Adrian Lesenciuc, Mihaela Malea Stroe, Marius Oprea, Ion Roșioru, Eugenia Țarălungă. „Atipic prin tematica poemelor, ca și prin zãbava dintre scrierea și publicarea unei excepționale cãrți ce are șanse enorme sã se înscrie drept cap al unei serii paradigmatice, George Bogdan e un poet în toatã puterea cuvântului, iar atitudinea sa civicã e una care-i face cinste și îndreptãțește așteptarea febrilã a viitoarelor sale apariții editoriale cu valențe documentare pe care timpul le va spori. Ca istoria sã nu se mai repete nu trebuie sã-i uitãm niciodatã ororile și rãtãcirile ideologice: iatã morala intrinsecã a cãrții pe care am citit-o pe nerãsuflate pentru noutatea și frumusețea ei.” (Ion Roșioru, Bucureștiul literar și artistic, nr.6(33)/2014) „După cum mărturisește poetul George Bogdan, în prezentul volum (publicat la Editura Eminescu, București, în 2013) „aduce în față adnotările” de la Iași, „din anii de oțel ai dictaturii 1986, 1987, 1988 cu pana anului 2013”. Unul dintre meritele lui George Bogdan este că nu se oprește strict asupra acelor ani (de criză), ci se întoarce în timp pe vremea jertfelor se sânge ale luptătorilor anticomuniști, ochiul critic văzând și prezentul „capitalist” cu tarele lui. Prima stare pe care mi-a generat titlul „Tărâmul cu dimineți putrede” a fost lipsa de speranță, stare care cred că ne-a incercat pe toți trăitorii anilor '80. Citind Stampele din prima parte a cărții am avut senzația că, înainte de a vedea imaginea imprimată, stampa, aud scrâșnetul materialului dir din care e făcută matrița. Poate de aceea mi-aș îngădui să numesc lirismul lui George Bogdan un lirism metalic, degajând luciditate și forță, contururi precise, în măsură să dea acuratețe imaginilor de pe stampele primei părți sau din tablourile celei de a doua. Subtitlul părții a doua („Noaptea de dincolo de cortina de fier”) conține o altă sugestie - a trecerii abrupte de la „diminețile putrede” la întunericul nopții, că pe un tărâm blestemat, unde lumina zilei nu există” (Mihaela Malea Stroe, Poezia, nr.9-12/2016).

Vineri, 16 mai 2025, începând cu ora 17.00, Galeria 9/ Sediul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România a găzduit vernisajul expoziției de fotografie „Italia din inima mea” și lansarea volumului „Amprente italiene”, ambele realizate de scriitoare Rodica Fleșariu Marinescu, membră a filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România. Este vorba de un „periplu fotografic” despre cetatea eternă și nu numai, pe care o descrie și printr-o excelentă carte-jurnal de călătorie, intitulată „Amprente italiene”.

Numele Rodicăi Marinescu-Frăsinei, n. 11 aprilie 1957, Brașov. Semnează și Rodica Marinescu. Fiica Virginiei și a lui Ovidiu Fleșariu. Absolventă a Facultății de mecanică, secția Electrotehnică, Universitatea din Brașov (1981). Master în Cultură Italiană, Universitatea din București (2005). A beneficiat de burse de studii din partea guvernului italian. R edactor și curator la Muzeul Țăranului Român. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov, din 2024. Debut absolut cu textul „Liviu Rebreanu – după o jumătate de veac” în Gazeta Transilvaniei (1994). Debut în volum cu lucrarea Roma - între jurnal și fotografie (Editura Punct/ Paideia, 2004). Lucrarea Roma inedită  a fost publicată în ediție bilingvă, română-italiană, tradusă în italiană de Gabriela Petre și Lavinia Bassani. A realizat expoziții de fotografie la Institutul Italian de Cultură din București, la Muzeul Țăranului Român, la Centrul Cultural Italian din Cluj-Napoca, la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și la Accademia di Romania din Roma.   Opera: eseuri, jurnale: Roma – între jurnal și fotografie  (Punct/ Paideia, 2004); C. Roma inedită/ Roma inedita  (ediție bilingvă, Martor, 2016);  Amprente italiene  (Peter Pan, 2022).   Referințe critice: Smaranda Bratu Elian, Federico Carabetta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Vito Grasso, Cristina Manole, Lucia Mureșan, Costion Nicolescu. Referințe în dicționare, istorii literare: Adrian Lesenciuc, Critica de direcție, vol. II. Inelul . Mărimi scalare (Junimea, 2024) .   „Citesc cu încântare și invidie cele 47 de eseuri de iubire pentru Italia ale Rodicăi Marinescu. Voi încerca să explic pe scurt aceste două simțăminte și să extrag din ele un îndemn către cititor. Așa cum știam și cum ni se mărturisește și în aceste pagini, iubirea autoarei pentru patria lui Bramante și Michelangelo a fost instantanee și definitivă – de când a pus piciorul în Roma, mai ales în Roma. Iată că se împlinesc 30 de ani de atunci, 30 de ani de reveniri, de peregrinări în peninsulă, de intensă documentare și de repetate mărturii : căci Rodica Marinescu și-a împărtășit necontenit impresiile din călătoriile italiene prin numeroase expoziții fotografice organizate în spațiile expoziționale ale unor instituții de mare prestigiu din țară și din Italia și prin mai multe articole și volume de autor (toate menționate și la sfârșitul cărții de față). Primul contact cu Italia – aflăm din aceste pagini – a declanșat în ea, ca o boală, dorul de Italia, pe care apoi, iar și iar, și l-a satisfăcut dar nu și domolit. Cartea de față este o nouă mărturie a acestei dragoste fericite, căci e mereu împlinită și mereu declarată. Prin ce se deosebește această nouă mărturie de cele precedente? Prin ilustrație dar și prin text.” (Smaranda Bratu Elian, prefață la Amprente italiene, 2022)   „Rodica Marinescu, prin observațiile sale, prin descrieri și impresii, ne înlesnește această călătorie imaginară, aducându-ne acasă imagini, și gânduri, și emoții trăite, cu sensibilitatea unui consumator de artă avizat și mare iubitor de frumos. Sunt convinsă că sensibilitatea lectorului român al începutului de mileniu al treilea nu poate să nu vibreze la cele scrise în capitolele cărții, la călătoria prin tărâmul ce se lasă descoperit de ochiul atent și îndrăgostit de tot ce vede, de tot ce întâlneșete (dând uneori senzația că e o întâmplare, alteori că e un traseu inițiatic). […] Este aproape surprinzător că un specialist într-un domeniu al planurilor și cifrelor exacte, găsește resurse lirico-sentimentale și un limbaj firesc, elocvent, vorbindu-ne familiar și apropiat fiecăruia despre o „Italie a sa”, făcându-ne să ne dorim a o vedea sau revedea mereu… E un exercițiu de admirație și de iubire emoționant..” (Lucia Mureșan, 2004)

​Comitetul Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România s-a reunit vineri, 6 iunie 2025, în sesiunea ordinară, în prezența tuturor membrilor. Ordinea de zi a inclus următoarele: - Informare privind participarea Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, ca partener, în organizarea celei de-a VIII-a ediții a Festivalului „Vin la Munte”, Brașov, 21-22 iunie 2025 și propunerea de program: Sâmbătă, 21 iunie 2025 13.30: conferința Prețul libertății susținută de Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, plecând de la recent publicatul roman Dublu autoportret (Ed. Polirom, 2024) (în condițiile confirmării); 15.30: Poezia și vinul cele de toate zilele. Recital de poezie susținut de scriitorii invitați; 17.30: Vremea recoltei. Cărțile recente. Prezentări de carte ale scriitorilor invitați. Duminică, 22 iunie 2025 13.30: conferința Ospățul la români susținută de prozatoarea Simona Antonescu, plecând de la documentarea pentru romanele istorice publicate; 15.30: conferința Vinul și literatura susținută de criticul și istoricul literar Răzvan Voncu, plecând de la ediția recentă a lucrării O istorie literară a vinului în România (Ed. Spandugino, 2024). - Informare privind organizarea ediției a IV-a Festivalului Limba Română, 2-3 octombrie 2025 și propunerea programului: Joi, 2 octombrie 2025 17.00: deschiderea lucrărilor; 17.30: colocviul Limba română. Cui bono? [I]; 18.30: decernarea Premiului „Ștefan Baciu” pentru promovarea literaturii române în lume; 19.00: colocviul Limba română. Cui bono? [II]; Vineri, 3 octombrie 2025 9.30: colocviul Limba română. Cui bono? [III]; 11.30: decernarea premiilor Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2024. - Nominalizarea juriului filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România: Președinte: Ionel Simota; Membri: Cătălin Badea-Gheracostea; Virgil Borcan; Codruț Constantinescu; Maria Pilchin (filiala Chișinău). - Festivitatea de acordare a premiilor filialei pentru anul 2024 va avea loc în cadrul Festivalului Limba Română. - Acordarea premiului „Opera omnia” Comitetul filialei a luat în calcul, conform prevederilor art.4 din Regulamentul de acordare a premiilor Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, cinci propuneri și a hotărât acordarea premiului unui scriitor care va fi anunțat la festivitatea de decernare, în 3 octombrie 2025. - Nominalizarea cărților pentru premiile filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România Pentru premiul „Cartea anului”, juriul a luat în considerare zece lucrări înscrise în competiție și a nominalizat, conform prevederilor art. 6 din Regulament, „în funcție de recenziile și cronicile respectivelor cărți apărute până la data nominalizării în diferite publicații literare/ culturale din țară și din străinătate”, următoarele lucrări: Daniela Șontică, Cântece pentru vrăbii și motoare, Editura Vinea Gabriela Gîrmacea, Petre Ispirescu. Viața și opera, Editura DPH Iulian Cătălui, Miracolul realismului magic latinoamerican și universal, Eikon Gabriela Vlad, Triptic tomitan. Războiul personal al lui Franz Popa, Editura Hoffman Alex Maroiu, Nunta, Editura Pastel Totodată, juriul a luat în considerare următoarele cărți propuse pentru premiul de debut: Iarina Cozuparu, Perfecțiunii îi e frică de noi, Cartex Nicoleta Șimon, (ingrats), Cartex - Nominalizarea juriului pentru Premiul „Ștefan Baciu” pentru promovarea literaturii române în lume Comitetul filialei a votat juriul în următoarea componență: Președinte: José Manuel de Vasconcelos (Portugalia); Membri: Ramona Baltaru (Norvegia), Felix Nicolau (Spania), Ivan Pilchin (Republica Moldova), Flavia Teoc (Danemarca). Totodată, comitetul filialei a hotărât ca festivitatea de acordare a Premiului „Ștefan Baciu” să aibă loc în cadrul Festivalului Limba Română. - Nominalizarea propunerilor pentru decernarea premiului „Ștefan Baciu” Comitetul filialei a aprobat nominalizările pentru Premiul „Ștefan Baciu” pentru promovarea literaturii române în lume: - Jacques André (Franța) - Angela Bratsou (Grecia) - Marian Ochoa de Eribe (Spania)

Festivalului Internațional „Poezia la Iași” În perioada 11-17 mai 2025, Primăria Municipiului Iași, prin Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iași, a organizat cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional „Poezia la Iași”, la care au participat mai mult de 60 de poeți din 17 țări. Printre poeții invitați s-a aflat și brașoveanul Liviu Ioan Stoiciu.

Adrian Munteanu (2025). Fereastra orbului.  Brașov: Editura Arania. „Poetul Adrian Munteanu experimentează un demers memorialistic inedit, care combină jurnalul, proza poematică, panseul existențial, amintiri din cea mai fragedă copilărie, aduse la zi, vizând îndeletnicirea scrisului, ca profesiune de credință. Există un risc, în instrumentarea acestui amalgam de genuri și stări, pe care autorul îl surmontează cu grație, conferind textului, în ansamblul său, o eficiență și un impact estetic penetrant, propriu, altminteri, și poeziei sale” (Radu Aldulescu)

„Se tem scriitorii de inteligența artificială?” Ediția din mai Serilor Literare Brașovene, organizată joi, 15 mai 2025 de Asociația Culturală Epithet în parteneriat cu Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România și cu Libăria Șt.O. Iosif din Brașov, a propus dezbaterea „Se tem scriitorii de inteligența artificială?”, plecând de la lucrarea coordonată de Ioana Pârvulescu, Scrisori pentru cititorii din 2125 .  Alături de invitatul de onoare al întâlnirii, scriitoarea brașoveană Ioana Pârvulescu, au fost prezenți Adrian Lesenciuc, Rodica Bretin și Anca Ianchiș, într-un dialog moderat de Augusta Oniță-Bagoly.

Premiul Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Vineri, 9 mai 2025, a avut loc Festivitatea de decernare a Premiului Național pentru Poezie „Lucian Blaga” Opera Omnia, Ediția a IX-a. Juriul, alcătuit din Constantina Raveca Buleu, Horia Gârbea, George Neagoe, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Adrian Tudurachi și Mihai Zamfir, a decis să acorde premiul poetului Aurel Pantea. Printre nominalizații la această ediție, incluzându-l pe laureat și pe poeții Ileana Mălăncioiu, Marta Petreu, Varujan Vosganian, Ovidiu Genaru și Dinu Flămând, s-a numărat și brașoveanul Liviu Ioan Stoiciu.

„Cartea la concurență cu filmul, You Tube și Tik Tok” În data de 29 aprilie 2025 a avut loc ediția lunii aprilie a Serilor Literare Brașovene organizată de Asociația Culturală Epithet în parteneriat cu Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România și cu Librăria Șt. O. Iosif din Brașov. Tema dezbaterii, pe marginea celui mai recent volum scris de Rodica Bretin („Tigrii visează în culori”), a fost „Cartea la concurență cu filmul, You Tube și Tik Tok”. La discuții au fost prezenți Rodica Bretin, Laurențiu-Ciprian Tudor, Eugen Gomboș și Anca Ianchiș. În cadrul evenimentului, vinul a fost pus la dispoziție de „Domeniile Davidescu”, prin reprezentanta sa, doamna Cătălina Tănăsescu.

Președintele Uniunii Scriitorilor din România, dl. Varujan Vosganian, transmite următorul comunicat: În preajma votului decisiv pentru funcția de președinte al României, Uniunea Scriitorilor din România se adresează conștiinței publice cu un apel la luciditate, memorie și responsabilitate. Istoria noastră recentă poartă urmele adânci ale constrângerilor, ale cenzurii și ale disprețului la adresa demnității umane. Astăzi, libertatea de exprimare, fundamentală pentru condiția de mânuitor al condeiului, este garantată de Constituție și de apartenența la Uniunea Europeană. În fața tentațiilor autoritare și a discursurilor care provoacă divizarea societății, reafirmăm angajamentul nostru față de valorile europene, față de apărarea libertății de expresie și respectarea drepturilor omului. În spiritul acestor valori și principii și în speranța apărării și promovării lor, îndemnăm pe concetățenii noștri să meargă la vot, astfel încât orice abatere de la parcursul democratic, european al României să nu fie posibilă.

N.18 februarie 1963, Iași, cu numele Mona-Liana Paiu. Traducătoare și redactor de carte. Absolventă a Facultății de Filologie (secția Franceză-Engleză) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1985). Membră a Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov din anul 2024. În 1983 publică la Editura Humanitas traducerea volumului Limba de lemn al istoricului francez Françoise Thom. A mai tradus din opera lui René Girard, Alain Besançon, Paul D. Quinlan, Ralf Dahrendorf, Maurizio Viroli, Amitai Etzioni, Pierre Manent, Vladimir Nabokov, Mark Lilla, Allan Bloom, Marcel Gauchet, Oscar Wilde, Victor Ieronim Stoichiță. A publicat „La mia età d’oro“, povestire în volumul colectiv coordonat de Adriana Corrado, Ama il   prossimo tuo come te stesso…fosse anche tuo marito!  (Edizioni Scientifiche Italiane, Napoli, 2017).   Opera: traduceri: Françoise Thom,  Limba de lemn (Humanitas, 1993; reed. 2005); René Girard, Violența și sacrul (Nemira,  1995); Alain Besançon, Imaginea interzisă : Istoria intelectuală a iconoclasmului   de la Platon la Kandinsky (Humanitas, 1996); Alain Besançon, Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism și unicitatea „Șoah”-ului (Humanitas, 1999; reed. 2007; 2017); Paul D. Quinlan, Regele playboy. Carol al II-lea al României (Humanitas, 2001; reed. 2008); Ralf Dahrendorf, După 1989. Morală, revoluție și societate civilă (Humanitas, 2001); Maurizio Viroli, Din dragoste de patrie. Eseu despre patriotism și naționalism (Humanitas, 2002); Amitai Etzioni, Societatea monocromă (Polirom, 2002); Pierre Manent, O filozofie politică pentru cetățean ; reed. sub titlul Cum de putem trăi împreună. 16 lecții de filozofie politică pe înțelesul oricui (Humanitas, 2003: reed.2017); Vladimir Nabokov, Pnin (Humanitas, 2004; reed. Polirom, 2011; 2020); Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică (Polirom, 2005); Allan Bloom, Criza spiritului american (Humanitas, 2006; reed. 2017); Marcel Gauchet, Ieșirea din religie (Humanitas, 2006); Oscar Wilde, Crima lordului Arthur Savile (Humanitas, 2009); Emil Cioran, Luca Pițu, Sorin Antohi, Le Néant roumain. Un entretien/Neantul românesc.O convorbire (ed. Bilingvă, Polirom, 2009); Pierre Manent, Metamorfozele cetății. Eseu despre dinamica Occidentului (Humanitas, 2012); Victor Ieronim Stoichiță, Efectul Sherlock Holmes. Trei intrigi cinematografice (Humanitas, 2013); Victor Ieronim Stoichiță, Despărțirea de București. O povestire (Humanitas, 2015; reed. 2024). A mai tradus: în colaborare cu Sorin Antohi: Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului. Zece lecții  (Humanitas,  1992; reed. 2003, 2013); Alain Besançon, Confuzia limbilor. Criza ideologică a Bisericii  (Humanitas, 1992); Alain Besançon, Anatomia unui spectru. Economia politică a socialismului real  (Humanitas, 1992, reed. în 2014 sub titlul Anatomia unei stafii. Falimentul unei utopii întrupate ); Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu  (Humanitas, 1994); Mihai Șora, Despre dialogul interior. Fragment dintr-o antropologie metafizică  (Humanitas, 1995; reed. 2006); Alain Besançon, Dilemele mântuirii. Criza Bisericii catolice (Humanitas, 2001); Mircea Eliade, Făurari și alchimiști , Humanitas, București, 2019; în colaborare cu Ruxandra Demetrescu și Gina Vieru ‒  Victor Ieronim Stoichiță, Vezi? Despre privire în pictura impresionistă  (Humanitas, 2007; reed. 2024); în colaborare cu Claude Karnoouh (tr. din română în franceză) ‒ Sorin Antohi, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie (L’Harmattan, Paris, 1999); în colaborare cu Oana Bârna ‒ Aleksandra Mizielińska, Daniel Mizieliński, Sub pământ, sub ape  (Humanitas Junior, 2017).   Referințe critice: Adrian Papahagi, Bogdan-Alexandru Stănescu.   „Cea mai frumoasă carte citită în ultima vreme este Despărţirea de Bucureşti (Humanitas, 2015) a lui Victor Ieronim Stoichiţă, povestea copilăriei şi adolescenţei sale în anii ’50-’60. Niciun tânăr n-ar trebui să rateze acest bildungsroman memorialistic. Aş introduce mâine cartea în programa şcolară, alături de Amintiri din copilărie şi Romanul adolescentului miop. Memoriile lui Stoichiţă sunt în primul rând o şcoală a eleganţei stilistice: deşi e tradusă din franceză (de impecabila Mona Antohi), cartea pare scrisă în română. În chip firesc, „dinţii de metal care muşcă voios din cincinal“ din cântecul comunist al anilor lui Gheorghiu-Dej şi multe asemenea sună mai autentic în originalul românesc decât în versiunea franceză.” (Adrian Papahagi, Apostrof, nr. 1 (308)2016)   „Amintirile se încheie cu plecarea la Roma, alături de alți doi bursieri (dintre care unul pare a fi Marian Papahagi), cu începutul unei noi vieți, cu începutul adevăratei formări intelectuale. Despre care eu, personal, aș vrea să știu mai multe… Dat fiind că ediția Humanitas este o traducere, trebuie neapărat spus că ea îi apar­ține Monei Antohi și este impecabilă.” (Bogdan-Alexandru Stănescu, Observator cultural, nr. 819/2016).